O persoană care se consideră discriminată se poate adresa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o petiţie, în termen de cel mult 1 an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

Cum funcționează Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost înfiinţat prin art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

CNCD este autoritatea publică în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar (Colegiul director, compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, este ales pe termen de 5 ani în şedinţa comună a deputaţilor şi senatorilor) şi totodată garant al respectării şi aplicării principiului nediscriminării.

Prin Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008 a fost aprobată Procedura internă de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor de către CNCD.

Potrivit acestor reglementări, o persoana care se consideră discriminată se poate adresa CNCD cu o petiţie, în termen de cel mult 1 an de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

CNCD mai poate fi sesizat cu petiţie şi de organizaţiile neguvernamentale care au ca scop protecţia drepturilor omului sau care au interes legitim în combaterea discriminării în cazul în care discriminarea se manifestă în domeniul lor de activitate şi aduce atingere unei comunităţi/grup de persoane ori dacă aduce atingere unei persoane fizice şi aceasta cere ONGului să formuleze petiţia (art. 28 din OG 137/2000; art. 8 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008).

De asemenea, CNCD se poate sesiza din oficiu (art. 19 al. 2 din ordonanţă), desigur, în termenul de 1 an menţionat mai sus. Autosesizarea (sesizarea din oficiu) cu privire la orice situaţie, anunţ sau eveniment, în privinţa cărora există indicii cu privire la existenţa unor fapte care presupun săvârşirea unei fapte de discriminare, poate fi iniţiată de oricare membru al Colegiului director, prin întocmirea unei note de autosesizare, motivată (art. 13 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008).

Totuşi, dacă o persoana a pierdut termenul de 1 an pentru sesizarea CNCD, ea poate formula o acţiune separată la instanţa civilă, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei.

OG 137/2000 prevede mai multe fapte de discriminare care constituie contravenţii.

Sancțiunea contravențională se stabilește de către CNCD, prin hotărâre a Consiliului director, şi poate fi aplicată atât persoanei fizice, cât şi persoanei juridice.

Pe lângă amenda contravenţională, CNCD poate obliga partea care a săvârşit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii sale prin care a constatat săvârşirea contravenţiei.

CNCD poate dispune restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare (art. 20 al, 3 din ordonanţă), dar cu următoarele limitări stabilite prin decizia nr. 997/2008 a Curţii Constituţionale: CNCD nu are competenţa ca, în cadrul activităţii sale jurisdicţionale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Atenţie! CNCD nu poate acorda daune morale sau materiale. Pentru obţinerea de daune, partea interesată va trebui să formuleze o acţiune separată la instanţa civilă.

Petiţia adresată CNCD poate fi formulată în scris şi transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poştă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audienţă. În cazul sesizării orale se întocmeşte o notă, care cuprinde elementele petiţiei şi se constituie în petiţie cu acordul petentului (art. 9 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008).

Petiţia adresată CNCD va cuprinde, potrivit art. 11 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008:

  • Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;
  • Numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
    Obiectul petiţiei (ce se cere);
  • Arătarea motivelor de fapt (descrierea amănunţită a situaţiei de fapt) şi de drept (ce articole din OG 137/2000 au fost încălcate) pe care se întemeiază petiţia;
  • Indicarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere (se poate invoca orice mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi video sau date statistice. Când proba se face prin înscrisuri, se vor alătura la dosar atâtea copii câte părţi sunt. Dacă înscrisurile sunt întocmite în limbi străine, se vor depune traduceri certificate de parte – art. 20 al. 6 teza II din OG 137/2000; art. 68 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008)
  • Semnătura

Petiţiile anonime se vor clasa, dar cele în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior.

Petiţia adresată CNCD se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi se constituie în dosar, care primeşte un număr. Dosarul cuprinde un opis referitor la documente. Filele dosarului se numerotează.

Pentru soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului, CNCD (Colegiul director) desfăşoară o procedură similară cu cea a instanţei, care presupune citarea părţilor, posibilitatea asistării/reprezentării părţilor (petent – reclamat) de către avocat, pregătirea apărării, administrarea de probe, audieri şi dezbateri.

O prevedere importantă se referă la sarcina probei într-un caz de discriminare. Regulă general aplicabilă într-un litigiu civil este ca partea care face o afirmaţie trebuie să o şi dovedească. În cazul discriminării, aceasta regulă nu se aplică pe deplin. Astfel, partea care afirmă ca a fost discriminată nu trebuie să facă dovada integrală a discriminării, fiind suficient să probeze doar existenţa unor fapte care permit a se presupune/prezumă existenţa unei discriminări directe sau indirecte, situaţie în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare (art. 20 al. 6 teza I din. OG 137/2000; art. 72 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008).

CNCD trebuie să soluţioneze petiţia/sesizarea din oficiu în termen de 90 de zile de la data sesizării (art. 20 al. 7 din OG 137/2013).

CNCD se pronunţă asupra petiţiei/sesizării din oficiu prin hotărâre a Colegiului director, care va cuprinde: numele membrilor Colegiului director care au emis hotărârea, numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, obiectul sesizării şi susţinerile părţilor, descrierea faptei de discriminare, motivele de fapt şi de drept care au stat la baza hotărârii Colegiului director, modalitatea de plată a amenzii, dacă este cazul, calea de atac şi termenul în care aceasta se poate exercita.

Hotărârea se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării. Ea poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ (curtea de apel), în termen de 15 zile de la data comunicării. Hotărârile care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu.

Practic, atacarea hotărârii CNCD la instanţă de contencios administrativ constă în formularea unei cereri adresată curţii de apel – secţia de contencios administrativ şi fiscal. Competenţa, în primă instanţă, revine curţii de apel, deoarece este vorba despre contestarea unui act emis de o autoritate publică centrală (CNCD), astfel că se aplică regula din art. 10 al. 1 teza II din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul aministrativ si art. 96 pct. 1 din Codul de procedura civila.

Hotărârea de primă instanţă a curţii de apel poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum prevede art. 20 al. 1 din Legea nr. 554/2004. Odată cu pronunţarea hotărârii din recurs, cauza este soluţionată definitiv.

Riscurile formulării unei petiţii la CNCD şi folosirii căilor de atac (procesele de la instanţă de fond şi instanţă de recurs) privesc suportarea unor cheltuieli în cazul pierderii litigiului, care înseamnă:

  • Plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câştigat litigiul, cu ocazia reprezentării/asistării de avocat în faţa CNCD
  • Plata cheltuielilor de judecată efectuate de către cealaltă parte, care a câştigat procesul, cheltuieli în care un loc important îl ocupă onorariul de avocat, în faţa instanţelor (instanţa de fond şi instanţă de recurs).

Dacă sunteți discriminat și vreți să faceți o plângere la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aveți mai jos un model și adresa la care trebuie să trimiteți sesizarea:

Model petitie CNCD – PDF
Model petitie CNCD – DOC

Nota:
1. Dacă petiţia este formulată de o persoană juridică (ONG) sau vizează o persoană juridică, datele privind numele şi domiciliul vor fi înlocuite cu cele privind denumirea şi sediul. Se vor indică numele şi calitatea celui care reprezintă persoană juridică petenta.
2. Este suficient să se probeze doar existenţa unor fapte care permit a se presupune/prezumă că există o discriminare, directă sau indirectă, situaţie în care persoanei împotriva căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a dovedi că faptele nu constituie discriminare.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
Program de lucru cu publicul:
Luni-Joi 08:00 – 16:30
Vineri: 08:00 – 14:00

Adresa: Piata Valter Maracineanu nr 1-3, sector 1, 010155 Bucuresti
Telefon: +4 021 312.65.78 ; +4 021 312.65.79
Fax: +4 021 312.65.85
Email: support @ cncd.org.ro